Uneori dificil de identificat, de multe ori aproape imposibil de contracarat, manipularea constituie, fără îndoială, una din provocările acestui mileniu.
Ce este manipularea?
Conceptual, manipularea reprezintă totalitatea tehnicilor psihologice pe care le folosim pentru a convinge pe cineva sa faca alegerea dorita de noi, dar dandu-i impresia ca decizia ii apartine in totalitate.
Pentru atingerea acestui scop, manipularea uzează de mijloace precum persuasiunea şi dezinformarea.
Persuasiunea este definită ca fiind acţiunea prin care autorul unui mesaj susţine o idee, încercând să convingă auditoriul.
Persuasiunea nu ascunde fapte, ci le evidenţiază doar pe cele favorabile. Cu alte cuvinte, actul persuasiv nu presupune obligativitatea de a acţiona într-un anume fel, ci oferă argumente logice, emoţionale şi culturale în sprijinul eventualei asumări a acţiunii respective.
Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare, intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini, reacţii, acţiuni dorite de un anumit agent social.
Deseori, întâlnim mesaje care îmbină persuasiunea cu manipularea, făcându-le dificil de detectat, iar viteza cu care circulă în mediul online le face practic imposibil de contracarat în timp util.
Cauza pentru care astfel de mesaje au ”priză” la anumite categorii sociale este, evident, una singură: lipsa culturii de securitate.
Manipularea constituie, de fapt, o caracteristică umană, pe care o întâlnim peste tot. De când se știe, omul manipulează. De la precupeața care vinde mere la piață și până la bancherul care ne oferă împrumuturi, cu toții încearcă să ne manipuleze pentru a-și vinde produsele.
Cea mai simplă, dar și cea mai vizibilă modalitate de manipulare o constituie reclama. Dar și aceasta a evoluat; de la reclama prin viu grai s-a ajuns la reclame sofisticate, diseminate, pe bani grei, în mass-media.
Odată cu extinderea mass-media, acţiunile de manipulare s-au amplificat atât numeric, cât şi ca extensie a ţintelor.
Deși presa are ca scop declarat informarea corectă și obiectivă a opiniei publice, sunt dese cazurile în care, în goana după senzațional – ca modalitate de atragere a consumatorilor de știri –, agențiile manipulează.
Spre exemplu, pe data de 12.03.2019, un grup de membri ai Asociației ”Detecții Gorj” a descoperit, cu ajutorul detectoarelor de metale, 4 elemente de muniție neexplodată din primul război mondial; în fapt erau proiectile de artilerie antiaeriană de calibru mic. Majoritatea mass-media a preluat în mod corect comunicatul oficial și imaginile puse la dispoziție de Inspectoratul Județean de Urgență Gorj, care a ridicat și preluat proiectilele în vederea distrugerii controlate.
Nu la fel a procedat pagina web https://jurnalul.antena3.ro, care a distribuit comunicatul dar a schimbat imaginea reală cu imaginea unei bombe de aviație enorme, adăugând și un titlu ”bombastic”: ”Descoperire teribilă la Gorj! Patru proiectile din primul război mondial, cu focosul activ, găsite în satul Lăzărești!”
Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă – facilă – de impunere a intereselor unei clase, a unui grup, nu prin mijloace coercitive, ci prin inducere în eroare sau dezinformare.
Din acest motiv, recurgerea la această modalitate în situaţii de divergenţă de interese a făcut din manipulare un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei.
Statele au sesizat avantajele pe care le oferă manipularea și au introdus-o în arsenalul ”armelor” folosite pentru atingerea proriilor scopuri.
”Succesul” unei acțiuni de manipulare depinde în mare măsură de gradul în care mesajul transmis atinge ”coarda sensibilă” a țintei. Un exemplu tipic dar elocvent de manipulare l-a constituit conflictul din fosta Iugoslavie, în cadrul căruia mass-media internaţionale au anunţat că Ljubljana (capitala Sloveniei) a fost complet distrusă, ceea ce a avut ca efect rapid recunoaşterea diplomatică a Sloveniei ca stat independent. Ulterior, s-a dovedit că Ljubljana nu fusese distrusă.
”Armata de rezervă” – țintă a manipulării
În cele ce urmează, ne vom referi la manipularea ce are ca țintă ”armata de rezervă” a țării.
Explozia surselor de informare din mediul online, apariția și extinderea rapidă a rețelelor de socializare, a determinat o ”selecție naturală” a consumatorilor de știri, aceștia fiind împărțiți pe grupuri de orientări politice, culturale, etnice etc. similare sau apropiate. Implicit, pensionarii militari și-au creat numeroase grupuri, în general pe rețeaua de socializare Facebook.
Aparent, ne-am aștepta ca militarii și foștii militari să aibă o cultură de securitate solidă și să fie capabili să deceleze realitatea de minciună, să fie în măsură să detecteze rapid un fake-news. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa.
Specificul mediului online face, de cele mai multe ori, imposibilă verificarea calității de militar sau fost militar a unei persoane care solicită accesul într-un astfel de grup. Din ceea ce cunoaștem, în prezent un singur grup a reușit acest lucru. Dar, chiar și în cazul – fericit – în care accesul unor indivizi care nu au legătură cu domeniul apărării, ordinii publice și siguranței militare nu este posibil, diversitatea de opinii și convingeri politice facilitează manipularea și în aceste grupuri.
Spuneam mai devreme că succesul unei acțiuni de manipulare depinde în mare măsură de gradul în care mesajul transmis atinge ”coarda sensibilă” a țintei.
Vom oferi un exemplu concludent în care manipulatorul s-a folosit de un subiect cu puternic impact emoțional: pensiile militare de stat.
Despre ce este vorba? Pe data de 14.11.2019, premierul în funcție și ministrul apărării au susținut o conferință de presă, în sediul M.Ap.N..
Fiind întrebat despre ce va face executivul pentru rezolvarea problemei pensiilor, premierul a răspuns, textual: „Aștept rezultatul grupului de lucru. Obiectivul nostru este să nu se creeze diferențe între un militar ieșit la pensie în 2016 și unul ieșit în 2019”. La rândul său, ministrul apărării a afirmat că ”indexarea nu rezolvă această discriminare”.
O jumătate de oră mai târziu, pagina web www.stiripesurse.ro a distribuit o scurtă ”știre”, cu următorul conținut:
”DEZASTRU pentru pensiile militarilor: Anunțul făcut de Ludovic Orban, cu Nicolae Ciucă lângă el. Pensiile militarilor sunt în pericolul de a nu mai fi indexate, așa cum a promis guvernul condus de Viorica Dăncilă! Noul prim-ministru, Ludovic Orban, a anunțat că indexarea cu 4,6% de la începutul anului depinde de anumite analize, lăsând să se înțeleagă că nu va fi acordată.”.
Știrea ”a explodat” pe un blog și pe rețelele de socializare, fiind preluată și redistribuită cu repeziciune pe toate grupurile Facebook ale pensionarilor militari.
Paradoxal, majoritatea celor care s-au transformat în ”cutii de rezonanță” ale manipulatorului sunt cadre militare în rezervă sau retragere! Nu putem să nu ne punem întrebarea: oare, când erau în activitate, la fel procedau? Luau de bună orice informație, fără o minimă verificare prealabilă? Dacă da, atunci ne bucură faptul că nu mai au calitatea de cadre active. Pentru instituțiile din care au făcut parte, pensionarea acestora nu a fost o pierdere, ci un câștig.
Ce se poate face în astfel de situații? Se poate contracara o manipulare de acest gen? Răspunsul este da. Deși dificilă, contracararea este posibilă.
Primul pas a fost făcut de oficiali, care au reacționat în foarte scurt timp printr-un comunicat de presă și un mesaj al ministrului Apărării, postat pe propria-i pagină de socializare. Cu toate acestea, diseminarea mesajului de tip fake-news a continuat, inclusiv pe grupuri de socializare care nu aveau legătură cu domeniul apărării.
Este lăudabil și îmbucurător că reacția M.Ap.N. a fost rapidă; din păcate, există instituții care reacționează tardiv sau deloc, fără să conștientizeze că o astfel de atitudine este nocivă și contribuie, în realitate, la atingerea scopului urmărit de manipulator.
Un al doilea pas a fost făcut de câțiva pensionari militari – puțini, e adevărat – care au distribuit realitatea pe grupurile-țintă.
În fine, un al treilea pas l-a constituit implicarea – voluntară – a Asociației noatre, care, cu migală, a transmis replici la toate postările și comentariile identificate care susțineau și redistribuiau acel fake-news, reliefând că este vorba de o manipulare, concomitent cu indicarea linkurilor care conduceau la știrile corecte.
A fost o muncă de Sisif dar a meritat. Efectul imediat a fost scăderea bruscă a expansiunii mesajului fals în mediul online (dacă nu s-ar fi intervenit, o parte dintre cei care s-au lăsat manipulați l-ar fi redistribuit, la rândul lor, mărind numărul ”victimelor”).
Un al doilea efect l-a constituit schimbarea opiniei majorității celor care crezuseră inițial în fake-news, aceștia dându-și seama că au fost înșelați.
Nu au fost identificate elemente care să susțină ipoteza că manipularea ar fi avut o sursă externă; cel mai probabil aceasta a avut un scop pur politic.
Succesul contracarării a fost facilitat de (1) rapiditatea reacției oficiale și a celor care au sesizat falsul și (2) de faptul că manipularea a fost focusată pe grupurile pensionarilor militari (reduse numeric) iar cele câteva distribuiri pe grupurile ”civile” nu au avut efect, membrii acestora nefiind interesați de o ”știre” care nu-i viza.
Am prezentat acest caz pentru a evidenția atât periculozitatea acțiunilor de manipulare, cât și că este posibilă contracararea acestora, condiția succesului fiind rapiditatea reacției, pe multiple planuri.
Să luăm un alt exemplu, în care, de data aceasta, manipularea a plecat din afara României dar a avut ca țintă țara noastră.
Pe data de 21.05.2019, un membru al grupului Facebook PENSIONARII MILITARI ROMÂNI a distribuit ”articolul” cu titlul: ”Conflict armat, la Marea Neagră. Poliția de Frontieră română a scufundat o navă turcească”.
Surprinzător sau nu, materialul a apărut inițial pe site-ul www.deschide.md, din Republica Moldova.
Dacă pagina ar fi fost accesată, s-ar fi observat că nu era nici vorbă de ”conflict armat”; în realitate, Poliția de Frontieră a depistat un pescador turcesc care pescuia ilegal în apele teritoriale române. Iată știrea reală, care, dealtfel, a fost preluată de site-ul moldovenesc de pe pagina unei agenții române:
”Poliţiştii de frontieră au prins un pescador din Turcia, care pescuia ilegal în apele teritoriale ale României, în apropiere de Costineşti, după o urmărire de câteva ore, în timpul căreia oamenii legii au folosit armamentul de la bordul navei, iar trei dintre cei aflaţi în pescador au fost răniţi uşor.
După ce echipajul pescadorului a fost transferat pe o navă a Gărzii de Coastă, ambarcaţiunea turcească s-a scufundat. Cei trei răniţi au fost duşi la spital, iar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au început cercetările legate de marinarii aflaţi pe acel pescador.”
Este un exemplu tipic de manipulare media, cu impact redus, e adevărat, dar care poate fi folosit, mai târziu, într-o acțiune mai amplă. Totodată, este evidentă ușurința cu care astfel de ”știri” pătrund în medii în care nu ne-am aștepta.Ion-Viorel Vîlceanu
